joi, 10 iunie 2010

rise & fall

direct proportional cu dragostea pe care o port pentru altcineva este ura pe care o port fata de mine.si la fel de proportionala e si vina.vina si situatia pentru situatia in care ma aflu. si dupa zi vine o noapte si apoi o alta zi. foarte urat e ca zilele seamana intre ele ca doua picaturi de apa.nimic nu le diferentiaza. si atunci , ce as putea sa astept de la ziua de maine ? ce am asteptat si ieri . parca as fi in nisipuri miscatoare , cu cat ma zbat mai tare cu atat mai repede ma scufund. ma sperie gandul ca orice are un inceput are si un sfarsit . si chiar de-ar fi asa , de ce sa nu decid eu care e sfarsitul ? de ce e mereu sfarsitul atat de aproape de inceput ? cum poate sa-ti fie sufletul intr-o zi in inaltul cerului pentru ca a doua zi sa cauti o raza de lumina undeva in adancul pamantului ?

daca asta e marire si decadere , daca e "rise & fall " , nu mai vreau ...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu