e o zi mare. ajungi la stadion impreuna cu baietii. stii toata tactica, ai exersat-o toata saptamana. tehnica ( talentul ) e in tine. intri pe iarba , vezi cum e gazonul , vezi multimea, e pentru tine aici. te conectezi la meci . apoi intri in vestiar, te asezi pe locul care iti e rezervat, il recunosti imediat, dupa tricoul cel mai important.
mai sunt 10 minute, intri echipat in stadion, cateva schimburi de mingi, de priviri. te asezi in linie cu colegii, o sa cante imnul.esti primul si porti banderola de capitan. se aud primele acorduri , stii sau nu stii versurile dar ingani ceva acolo. poate sa simti si vreun fior, duci mana la inima, iti reprezenti tara. esti drapelul ei inaltat si soldatul ei. ai 50000 de frati care se uita la tine , vreo 2 milioane te privesc la tv dar stii ca ii reprezinti pe toti cei 22 de milioane. esti cel mai bun din echipa, cel mai talentat , valoros si bataios.
dar tu ii dai unuia un cot un gura, cu speranta sa iesi cat mai repede din teren si din postura asta extraordinara in care te afli.
poti tricoul galben cu numarul 10, esti Adrian Mutu. si esti un nesimtit
